Într-o lume în care facturile la energie cresc constant, iar schimbările climatice sunt o realitate, conceptul de eficiență energetică devine mai mult decât un trend. Este un răspuns inteligent și responsabil la întrebarea: cum putem locui confortabil, dar cu un consum minim de resurse?
Scurt istoric privind conceptul de Casă Pasivă
Conceptul de casă pasivă (Passivhaus) a apărut în 1988, în Darmstadt (Germania), prin cercetările fizicianului Wolfgang Feist și ale arhitectului Bo Adamson, fiind pus în practică în 1990 odată cu prima locuință experimentală.
În 1996, odată cu înființarea Passive House Institute (PHI), standardul a fost clar definit: consum maxim pentru încălzire de 15 kWh/mp/an, etanșeitate cu cel mult 0,6 schimburi de aer pe oră și un consum total de energie primară de sub 120 kWh/mp/an. În anii 2000, Austria și Germania au introdus primele reglementări naționale, iar din 2010 directiva europeană nZEB a transformat principiile casei pasive în reper pentru toate clădirile noi. Astăzi, acest standard este implementat la nivel global și include și versiunea EnerPHit, dedicată renovărilor energetice profunde.
Reglementarea Passive House, deși este casa viitorului, cuprinde un set de reguli extrem de rigid din punct de vedere constructiv, greu de atins. Este un domeniu în care încă au loc concursuri internaționale pentru a se găsi soluții de integrare în acest set de reguli, nu este norma de construcție actuală.
Dacă pentru conceptul de casă pasivă mai este mult de studiat și reglementat, în România există din 2021, printr-o lege adoptată la cererea UE, obligativitatea de a se construi la standardul nZeb (near zero energy building) – un set de reguli realizabil în deceniile actuale și care pregătește tranziția tuturor țărilor care l-au adoptat către un viitor în care se va respecta doar Passive House.
Exemple de proiecte Passive House deja implementate
În România există o singură clădire de locuințe colective certificată Passive House și câteva locuințe individuale (EvoHouse, Casa Ria, Casa Buhnici), deși au trecut peste 30 de ani de când a fost elaborat setul de reguli.
În Europa, conceptul e mai bine reprezentat:
- Solar Settlement at Schlierberg (Freiburg, Germania) – Un cartier de 59 de locuințe PlusEnergy („plus” însemnând că produc mai multă energie decât consumă). Casele au izolație de nivel pasiv, ferestre performante, orientare solară optimă și ventilație cu recuperare de căldură.
- Sonnenschiff (Freiburg, Germania) – O clădire mixtă (birouri, retail, rezidențial) care generează de patru ori mai multă energie decât consumă, prin tehnologii precum pereți termoizolați cu vid, ventilație cu recuperare de 95 %, și fațadă energetică.
- Heliotrope (Freiburg, Germania) – Prima casă rotativă „PlusEnergy” proiectată de Rolf Disch (1994). Capturează de 4–6 ori mai multă energie decât consumă, prin generare solară orientabilă, pompa de căldură, colectori solari și compostare internă.
- House R1278 (Stuttgart, Germania) – Un cub de sticlă modernist, complet transparent, fără pereți interiori. Se încălzește pasiv prin arhitectură solară și este zero-emisii, complet reciclabil.
- Oxford Ecohouse (Oxford, UK) – Locuință experimentală, produce doar 130 kg CO₂/mp/an (față de 5000 kg CO₂/mp/an în locuințe uzuale). A fost echipată cu panouri fotovoltaice, încălzire solară pasivă și tehnici de construcție cu energie redusă.
- INTEGER Millennium House (Watford, UK) – Casă demonstrativă din 1998, renovată în 2013. Folosește tehnologii “smart”: acoperiș verde, recirculare apă gri, sisteme inteligente de automatizare și panouri fotovoltaice integrate în sticlă – reducând emisiile de CO₂ cu 50 %.
- Växjö Passive House (Suedia) – Bloc pasiv pe opt niveluri, construit cu pereți groși și structură din lemn, reutilizează căldura umană, iar sistemul de ventilație recuperează energia din apele uzate.
Eficiența energetică și beneficiile imediate
O locuință eficientă energetic înseamnă:
- Facturi reduse – economii la energie.
- Temperatură constantă – fără camere reci, fără senzație de „curent”.
- Liniște – izolația fonică superioară elimină zgomotul urban.
- Durabilitate – o casă construită inteligent rezistă mai bine în timp.
De exemplu, eficiența energetică poate include:
- sistem constructiv exterior cărămidă 30cm + termosistem cu termoizolație vată minerală 15 cm.
- subsol: BA 30 sau 40cm cu hidro și termoizolație.
- terasă: termoizolație de 20cm + hidroizolație + protecție pietriș.
- panouri fotovoltaice ca surse de energie regenerabilă pentru iluminat, montate pe terasele blocurilor.
- pompă de căldura aer-apă pentru încălzire și preparare apă caldă.
Aceste elemente se traduc pentru locatar într-un singur cuvânt: confort.
Mituri frecvente despre casele pasive – și adevărul din spatele lor
- „Nu am voie să deschid geamurile.”
Fals. Poți deschide geamurile oricând. Sistemul de ventilație doar asigură aer proaspăt permanent, chiar și atunci când geamurile sunt închise.
- „E prea complicată pentru România.”
Greșit. Standardele tehnice se aplică oriunde. Materialele și tehnologiile există deja și sunt tot mai accesibile.
- „Casele pasive sunt doar pentru țările nordice.”
Nu. Ele sunt eficiente în orice climat – iernile reci, verile fierbinți sau zonele cu variații mari de temperatură.
- „Nu se merită, e doar marketing.”
Realitatea este că standardul „passive house” este certificat de institute independente, iar performanța energetică este măsurată obiectiv.
- „O casă pasivă e lipsită de personalitate, toate arată la fel.”
Nu. Designul exterior poate varia enorm. Standardul se referă la eficiență energetică, nu la stil arhitectural.
- „Trebuie să trăiești ca într-un laborator, cu sisteme complicate.”
Dimpotrivă. Tehnologia este discretă. Automatizările și ventilația lucrează pentru tine, fără bătăi de cap.
Întrebări frecvente (FAQs)
Ce înseamnă o casă pasivă pentru familia mea?
Înseamnă mai mult confort, facturi mai mici, aer mai curat pentru copii și sănătate pe termen lung.
Pot transforma o casă existentă într-una pasivă?
Da, prin renovări energetice profunde: izolație, ferestre noi, ventilație cu recuperare de căldură. Există chiar un standard „EnerPHit” pentru renovări.
Casa pasivă este același lucru cu nZEB (nearly Zero Energy Building)?
Nu exact. nZEB este o cerință legală europeană pentru toate clădirile noi, dar o casă pasivă are standarde mai stricte și performanțe mai bune.
Pot integra și panouri solare sau alte surse regenerabile?
Da, foarte bine. O casă pasivă + panouri solare poate ajunge chiar la consum zero sau pozitiv (produce mai multă energie decât consumă).
Cum se simte o casă pasivă iarna?
Plăcut și constant: 20–22°C în fiecare cameră, fără zone reci, fără fluctuații.
Cum se simte vara?
Temperatura se menține confortabilă datorită ventilației și orientării corecte. Uneori e nevoie de un sistem minim de răcire, dar consumul e foarte redus.
E adevărat că în casele pasive aerul e „stătut”?
Nu. Ventilația cu recuperare de căldură asigură un flux permanent de aer proaspăt, filtrat și curat.
Ce diferență există între o casă clasică și o casă pasivă?
O casă clasică pierde multă energie prin pereți, ferestre și fisuri. O casă pasivă este construită ca o „plapumă inteligentă”, care păstrează confortul la interior.
Eficiența energetică, fie că vorbim de apartamente cu 2 camere sau apartamente cu 3 camere, garsoniere sau studiouri, nu sunt doar un concept arhitectural modern, ci o soluție practică pentru viitor. Aceasta răspunde la două nevoi reale: confortul personal și responsabilitatea față de mediu.
